Serban Huidu: “Adio, arme!”. Huidu şi literatura

Nu vreau să comentez despre accidentul de maşină în care a fost implicat şi Şerban Huidu şi în urma căruia 3 persoane şi-au pierdut viaţa. E trist, chiar foarte trist sa vezi cum 3 familii sunt distruse dintr-o singură depăşire. Probabil, Şerban Huidu e vinovat, dar cei care vor da verdictul vor fi anchetatorii şi magistraţii. Dacă a greşit, atunci trebuie să plătească. Dacă sufleteşte nu a început deja să plătească.

Mă pricep la cuvinte. Chiar foarte bine. Aş putea scrie un articol în care sa îl desfiinţez pe Şerbănică şi să vă conving şi pe voi să faceţi asta. Sau aş putea scrie un articol prin care aş putea să vă fac să credeţi în nevinovaţia lui Huidu. Însă, nu îi văd rostul. Doar că mi se pare absurd să aud „huidu criminalul retardat”. Hai să redevenim oameni, majoritatea dintre noi nu putem să ne punem în locul lui nici măcar imaginar, să-l putem înţelege. Nu cunoaştem detalii, dar acuzăm şi dăm verdicte. Uitam un lucru: am fi putut fi noi, familiile noastre, prietenii noştri în ambele posturi.

Accidente precum acesta au fost, sunt şi vor mai fi, din păcate. Haide să spunem “adio, arme!” – după cum scria Huidu- şi să lăsam organele abilitate să îşi facă datoria. Trei oameni au murit. Şi asta conteaza cel mai mult.

PS: La final vă las cu un text scris de Huidu, despre scriitorul său preferat: Ernest Hemingway:

V-am facut capul patrat cu Hemingway, dar ramane autorul meu preferat. Pentru el am fost la Key West, sa ii vad casa cea plina de pisici, pentru el am vrut sa merg in Cuba, dar am mers doar cu gandul, ca intubat in spital nu puteam. Asta e un cadou frumos primit de la Ana Maria, careia ii multumesc, si va doresc sa cititi macar o carte de-a lui.
Era un om pasionat: a fost corespondent de razboi in Europa, i-au placut vanatoarea, pescuitul si schiul si a murit din cauza unei depresii pe care adus-o pe picioare mult timp! El scria cam asa:

“Scriitorul adevarat este un om singur. Si, pe masura ce creste in ochii celorlalti, se cufunda tot mai mult in singuratate. Iar daca este suficient de bun, in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei. pentru un scriitor adevarat, fiecare carte e un nou inceput, o noua incercare de a atinge ceva care ramana mereu de neatins. Misiunea lui este de a merge pe cai care n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres.

Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus-tocmai ca au existat mari scriitori ai trecutului, noi, cei de astazi, suntem nevoiti sa mergem mai departe decat am fi crezut vreodata ca putem ajunge, sa iesim in larg, pana cand ramanem cu totul singuri, lipsiti de orice sprijin.”

Asa zicea Hemingway si asta imi aduce aminte de un tip cu totul special din Delta, de la Sfantu Gheorghe, care, dupa ce am mers in mare pana nu s-a mai vazut pamantul, s-a intors spre mine si mi-a zis: “Serbanica in sfarsit suntem LIBERI!” [sursa]

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Serban Huidu: “Adio, arme!”. Huidu şi literatura&8221;

  1. Bichop zice:

    Da serban huidu e vinovat nu ai cum sa omori oameni si sa nu fi vinovat toata lumea stie asta.Dar cum e un criminal bogat si influient va scapa.Radea la Cronica Carcotasilor de alti pana a cazut in groapa lui.Asta-i Romania pana vine PP-DD.Pentru huidu daca va fi pedepsit si nu se va sustrage cu bani lui [La multi ani de puscarie cu colegi dotati]ca razbunare a familiei indoliate.Asta va fi singura dreptate si imi asum cele scrise.Sense of justice is above all faith.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s