România, invitată de onoare la Salonul de Carte de la Torino

România va participa, în perioada 10-14 mai 2012, la Salonul Internaţional de Carte de la Torino din postura de invitat de onoare, participarea implicând un stand naţional şi realizarea unor evenimente culturale.

De reprezentarea ţării noastre se va ocupa ICR (Insitutul Cultural Român) în colaborare cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Asociaţia Italiană de Românistică (AIR) şi catedra de italiană a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti.

Manifestările culturale – expoziţii, spectacole, concerte, etc. – vor avea loc în cele mai importante locaţii culturale torineze, precum Museo del Cinema şi Galleria d’Arte Moderna.

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;România, invitată de onoare la Salonul de Carte de la Torino&8221;

  1. Deși lăudat de unii, ”blamat” de către alții, Insitutul Cultural Român are proiecte, inițiative și reealizări mai mult decît de apreciat.
    Pîna la data cînd va avea loc Salonul Internaţional de Carte de la Torino, despre care așteptăm detalii, cred că este de semnalat și acest eveniment:

    INDICATORI DE PERCEPȚIE PENTRU PROIECTUL „PERFORMING HISTORY” DIN PAVILIONUL ROMÂNIEI LA A 54-A EDIȚIE A BIENALEI DE ARTĂ DE LA VENEȚIA

    Conceput ca o componentă importantă de cercetare în cadrul proiectului “Performing History”, prezentat în Pavilionul României la a 54-a ediție a Bienalei Internaționale de Artă de la Veneția, studiul derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a urmărit evaluarea impactului proiectului în percepția publicului vizitator.
    Realizat în cadrul parteneriatului cu Centrul Internațional pentru Artă Contemporană București (producător al proiectului în România) și cu sprijinul curatorilor, comisarilor și al custozilor Pavilionului, în perioada 6 iunie-15 august 2011, studiul IRES s-a articulat pe baza unui ansamblu de indicatori privind: receptarea conținutului artistic, a modului de prezentare a creaţiilor şi relaționarea publicului față de tema expoziției, față de artiștii români și est-europeni în general. Scopul acestei cercetări a fost să identifice prin extensie percepțiile față de „Est” și „Vest” în contextul european actual, să evalueze atât structura publicului internațional, consumator de artă vizuală contemporană, precum și prezența informației despre România.
    Pentru a accesa datele studiului vă rugam să accesaţi pagina:
    http://www.ires.com.ro/articol/184/indicatori-de-percep-ie-pentru-expozi%C8%9Bia-din-pavilionul-romaniei-la-a-54-a-edi%C8%9Bie-a-bienalei-interna%C8%9Bionale-de-arta-de-la-vene%C8%9Bia-2011–performing-history

    precum și

    “Ultima Revoluţie analogică, o cutie a memoriei” – un proiect în cadrul “Romanian Cultural Resolution – documentary” la cea de-a 54-a Bienală de Artă de la Veneţia

    Joi, 1 septembrie, începând cu ora 19.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul proiectului Ultima Revoluţie analogică, o cutie a memoriei. Acesta face parte din cel de-al doilea proiect naţional, intitulat “Romanian Cultural Resolution – documentary”, cu care România participă la cea de-a 54-a Bienală de Artă de la Veneţia.
    Ultima Revoluţie analogică, o cutie a memoriei va cuprinde intervenţiile unor artişti de marcă din estul şi vestul Europei, precum: Ştefan Constantinescu, Peter Forgacs, Zuzanna Janin, Via Lewandowski, Karen Mirza şi Brad Butler, Liliana Moro, Deimantas Narkevicius, Yves Netzhammer.
    Curatorii proiectului sunt Ştefan Constantinescu şi Xandra Popescu.
    Reflectând viziunile autorilor şi curatorilor asupra conceptelor de revoluţie şi diviziune geopolitică, expoziţia va reuni, sub forma unei instalaţii, o serie de lucrări video, o lucrare audio şi o sculptură.
    Dacă valul de schimbări care a cuprins Nordul Africii şi Orientul Mijociu a fost posibil datorită “Revoluţiei digitale”, evenimentele din 1989 din Estul Europei pot fi grupate sub titlul generic de “Revoluţie analogică”. Pentru revoluţiile contemporane, libera circulaţie a informaţiei funcţionează ca un catalizator al revoltei sociale. În cazul revoluţiilor din 1989, televiziunea a jucat un rol esenţial, realizând primul contact între două lumi separate.
    În acest sens, proiectul analizează relaţia dintre evoluţia tehnologică şi revoluţie iar la un nivel mai profund, ideea de diviziune prin politica zidurilor şi graniţelor.
    Prin reconsiderarea trecutului, iniţiatorii proiectului deschid calea pentru o dezbatere mai largă despre politica graniţelor. La douăzeci de ani după căderea Zidului Berlinului, alte ziduri şi bariere rămân în picioare sau sunt construite în diferite părţi ale lumii.
    Romanian Cultural Resolution – documentary este un proiect iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu şi produs de Centrul pentru cultură contemporană Club Electro Putere. RCR-documentary reprezintă o platformă de documentare şi cercetare a contextului artistic contemporan din România, urmărind soluţiile şi tendinţele pe care artele vizuale le-au dezvoltat în ultimii ani. Participarea proiectului la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia este susţinută de Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Afacerilor Externe.
    Proiectul va putea fi vizitat în perioada 1 septembrie – 27 noiembrie 2011, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, Palazzo Correr – Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214 – 30121, Veneţia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s